Asociația pentru cultură și arte Arbor a pornit în iulie 2024  „Caravana amintirilor din Gulag”, o expoziție itinerantă menită să familiarizeze publicul, prin intermediul unei serii de mărturii ale deportaților și ale victimelor regimului totalitar-comunist, cu suferințele tragice prin care a trecut populația din stânga Prutului în perioada sovietică. Este un proiect organizat de Asociația Arbor în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Ambasada Republicii Moldova în România, compania de teatru UNTEATRU, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și cu sprijinul gazdelor expoziției – primării, consilii raionale, muzee, centre de artă și teatre din România și Republica Moldova.

„Caravana amintirilor din Gulag” a călătorit în perioada 9 – 19 iulie 2024, pornind de la București spre Chișinău și făcând câte un popas expozițional de seară la Focșani, Iași, Nisporeni, Plop (r. Dondușeni), Drochia, Hîncești, Căușeni, Cahul și Avdarma (UTA Găgăuzia).

09 iulie – București (Facultatea de Litere, str. Edgar Quinet nr. 5–7, sector 1)

10 iulie – Focșani (Piața Unirii)

11 iulie – Iași (CIAC Baia Turcească, str. Arhitect G.M. Cantacuzino)

12 iulie – Nisporeni (Casa Națională, str. Alexandru cel Bun nr. 5)

13 iulie – Plop, Dondușeni (str. Arhanghelul Mihail nr. 4)

14 iulie – Drochia (Primăria, bd. Independenței nr. 15A)

15 iulie – Hîncești (Palatul de Cultură, str. Mihalcea Hîncu nr. 140)

16 iulie – Căușeni (str. Alexie Mateevici nr. 9)

17 iulie – Cahul (Piața Independenței)

18 iulie – Avdarma, UTA Găgăuzia (Muzeul de Istorie a satului Avdarma)

19 iulie – Chișinău (Muzeul Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989 nr. 121A)

Avându-și sorgintea din expoziția „Rememorarea copilăriei: mărturiile deportaților basarabeni”, deschisă în 2022 la Arbor.art.room din București, expoziția s-a bazat pe o componentă de cercetare, pe documentarea efectuată de istoricii Muzeului Național de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria, Institutul de Istorie al USM, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, în perioada 1991 – 2021, și a fost realizată din perspectivă curatorială și interdisciplinară, prin construirea unei instalații din mărturiile deportaților, cu fotografii, grafică, lucrări de artă, materiale audio și video. Pentru o mai bună înțelegere a călătoriei deportaților spre exilul „pe vecie” și a dramelor trăite pe pământ străin, Caravana a prezentat, pe lângă mărturiile fotografice, scrise și audio – în lectura  actorilor Cristina Casian, Florentina Țilea, Florina Gleznea, Ionuț Vișan, Marius Turdeanu și Richard Bovnoczki –, harta Gulagul basarabenilor (2022) de Ramona Iacob, animația Mîța fără nume (2022) de Ghenadie Popescu, lucrările de artă Familia Pascal și Șalul mamei (2024) de Vasile Rață.

„Oamenii timpului” – „realitățile timpului”

„Pe la 3 de noapte a venit un detașament de ostași ruși, însoțit de un căpitan şi de președintele sovietului sătesc. Ne-au spus că suntem „ridicați” şi ne-au ordonat să urcăm în mașină. După câteva săptămâni de drum, fără apă şi fără mâncare, am ajuns în regiunea Omsk. Condițiile de trai și de muncă erau îngrozitoare, eram câte patru familii într-o baracă. Chinuiți şi flămânzi, ne adunam seara şi ne săturam de plâns. Eram mereu cu gândul acasă. Cea mai mare frică ne cuprindea atunci când veneau la apel şi ne spuneau să ne luăm gândul de la Moldova. Nu aveam nicio speranță că vom putea să ne întoarcem vreodată.”

Mărturia lui Tudor Cociu (n. 1930), originar din Hâncești, deportat în 1949 împreună cu familia în regiunea Tiumen. Motivul reprimării: familie de „chiaburi”

În perioada anilor 1940–1941, 1944–1953, pe lângă dramele care au urmat ocupației Basarabiei de către URSS: război, foamete și colectivizare forțată, basarabenii au cunoscut și teroarea deportărilor în Siberia și Kazahstan, înfăptuite de conducerea sovietică sub pretextul înlăturării din societate a persoanelor cu „origini nesănătoase”, din rândul păturilor înstărite, etichetați „culaci”. Deși nu se cunoaște cifra exactă a celor care au avut de suferit de pe urma represiunilor, estimările istoricilor se ridică la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 1940–1953. Oamenii au fost transportați în vagoane de marfă și plasați în așezări cu regim forțat de reședință. Cei mai mulți dintre deportați au decedat în timpul călătoriei și în primii ani de exil, din cauza condițiilor dure de trai. Munca era extenuantă, iar alimentele, puține și raționalizate. Dincolo de tragismul acelui context istoric, poveștile de viață prezentate în această expoziție dezvăluie „realitățile timpului”, percepțiile și trăirile celor care au îndurat gulagul. Sunt nenumărate episoade ale suferinței: momentul „ridicării” și al călătoriei spre „așezările speciale”, foametea și gerurile aspre, mersul la școală și învățământul în limba rusă, umilințele, violențele și abuzurile, moartea, în cele din urmă. Iar pe lângă acestea și timbrul copilăriei, cu credințele și jocurile inerente vârstei.

În contextul unui război de durată la granițele Republicii Moldova și României, cel al Federației Ruse împotriva Ucrainei, Asociația Arbor consideră necesar realizarea acestei expoziții ambulante nu doar pentru a ne reaminti sau descoperi o pagină tristă din istoria basarabenilor și de a conștientiza trecutul zguduitor, dar să rămânem vigilenți față de practicile trecutului, care se dovedesc că nu au dispărut, iar erorile și teroarea secolului trecut ne amenință și acum.

Echipa proiectului

Victoria Nagy Vajda, autor proiect, manager

Galia Sajin, coordonator

Ludmila D. Cojocaru, istoric

Virgiliu Bîrlădeanu, istoric

Lidia Pădureac, istoric

Livia Ermurachi, istoric

Mirela Nagâț, redactor

Vitalie Ciobanu, redactor

Justina Bandol, corector

Andrei și Andreea Grosu, regie, coordonatori UNTEATRU

Ramona Iacob, designer sunet, artist vizual

Vasile Rață, artist vizual

Ghenadie Popescu, artist vizual

Oleg Brega, custode

Elena Balinschi, cercetător, bibliograf

Andrei Grigore, Vitalie Brega, Victor Organ, fotografi

Ștefan Panea, compozitor

Organizator

Asociația pentru cultură și arte Arbor

Parteneri principali

Muzeul Național de Istorie a Moldovei

Ambasada Republicii Moldova în România

UNTEATRU

Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Proiect cofinanțat de

Administrația Fondului Cultural Național

Parteneri

Facultatea de Litere București, Teatrul Municipal Focșani, Centrul Internațional de Artă Contemporană Baia Turcească / Ateneul Național din Iași, Primăria orașului Nisporeni, Primăria satului Plop, raionul Dondușeni, Primăria orașului Drochia, Consiliul Raional Hîncești, Consiliul Raional Căușeni, Primăria municipiului Cahul, Muzeul de Istorie a satului Avdarma, UTA Găgăuzia.

Colaboratori

Kodex Fine Art Prints & Frames, Rebirth Design Mantifacturing, Neuter (Studio148, Marius Costache), Tipografia Oscar Print.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.